TIMOTEI, UCENICUL VORBIT DE BINE

TEXT: 2 TIMOTEI 3:10 – 15

S:Timotei ucenicul vorbit de bine!

A fi un ucenic al Domnului nu înseamnă doar a purta un nume ci a trăi o viață care să fie în conformitate cu numele purtat. „Creștin” – Înseamnă că aparții lui Hristos și asculți de Hristos.

A fi ucenic vorbit de bine în înțelesul biblic al cuvintelor este un pleonasm.

Pleonasm (def.din DEX.) = Greșeală de exprimare constînd în folosirea unor cuvinte care repetă în mod inutil aceeași idee. Expresia «moș bătrîn» constituie un pleonasm.

Adevărata ucenicie făcută în școala lui Hristos Domnul, presupune o bună mărturie!

Studiind epistolele Noului Testament putem extrage trei idei fundamentale:

  1. BISERICA ȘI MESAJUL EI
  2. BISERICA ȘI MEMBRII EI
  3. BISERICA ȘI MĂRTURIA EI

Domnul Isus a adresat ucenicilor cuvinte ca și acestea:

„VOI SUNTEȚI LUMINA LUMII”

„VOI SUNTEȚI SAREA PĂMÂNTULUI”

Fiecare om are 3 nume: numele, prenumele și renumele.

Suntem noi vorbiți de bine?

Astazi ne vom uita la renumele acestui ucenic – Timotei .

Timotei înseamnă „Cel care cinstește pe Dumnezeu”  – viața noastră trebuie trăită în așa fel ca să-l cinstească pe Dumnezeu.

Ca și familie știm că tatăl era grec iar mama era evreică (Eunice).

  1. INFLUENȚA SPIRITUALĂ DIN INTERIORUL FAMILIEI VS.15 1:5.

Cu siguranță că decizia femeii Eunice de a se căsători cu un bărbat grec, care nu face parte din poporul lui Dumnezeu a fost o decizie greșită.  Căsătoria trebuie să fie „ÎN DOMNUL”,

1 Cor.7.39.  2 Cor.6.14.

A cunoscut credința adevărată și mântuitoare iar viața acestei femei a devenit o influență spirituală pentru micuțul Timotei. (   2 Tim.3:15   )

ÎNVAȚĂ PE COPIL CALEA PE CARE S-O URMEZE ȘI CÂND VA ÎMBĂTRÂNI NU SE VA ABATE DE LA EA. (Prov.22:6)

Există în familia ta un climat spiritual? Promovezi un astfel de climat?

Cum stăm cu rugăciunea împreună cu membrii familiei?

Nu toată familia a fost întoarsă la Domnul dar aceasta nu a fost o piedică pentru cele două femei. Care sunt piedicile pe care le invocăm noi vis-a-vis de climatul spiritual care ar trebui să fie în casele noastre?

  • Lipsa de timp?
  • Lipsa de interes al celorlalti membri ai familiei?
  • Tv, rețele de socializare, etc?

Credința creștină „sălășluită” într-o persoană trebuie să dezvolte un cadru de familie. Creștinismul pe care nu îl poți lua acasă de la adunare, de fapt nu este creștinism!

  • Citirea Scripturii și memorarea acesteia

Credința creștină care s-a sălășluit în cele două femei, le-a determinat să se apropie de Scriptură și s-o sădească în aceia care formau cercul lor de influență – în cazul de față, Timotei!

Recomandare pentru familii:

  • Consacrați un timp pentru devoțiunea spirituală în familie. Rugați-vă împreună cu copiii dumneavoastră și citiți din Scriptură împreună cu ei!

E o adevărată plagă și biruință a celui Rău ca în familii de credincioși, copiii ajunși de acum la adolescență să nu cunoască Scriptura decât din cadrul slujbelor de adunare!

Influența spirituală din interiorul familiei, conferă și conlucrează pentru o bună mărturie de credință.

  1. ÎNTÂLNIRE PERSONALĂ CU HRISTOS

Apostolul Pavel îl numește pe Timotei „copilul meu” în credință. Deci în ceea ce privește credința Dumnezeu nu are nepoți ci numai copii:

  • Conceptul de copil în credință denotă ideea nașterii – iar nașterea e nașterea prin evanghelie.  Romani 10:17.
  • Conceptul de copil în credință denotă ideea de familie – familia este organismul viu compus din bărbat, femeie și copiii.

Întâlnirea personală cu Hristos te aduce în familia de credincioși numită Biserica!

Însă nu e doar atât.

 Apostolul Pavel îl numește pe Timotei „adevăratul meu copil în credință”. Proasta mărturie din sânul comunitaților de credincioși este dată în general de falșii creștini. Cine este cu adevărat creștin se cunoaște în trăirea de zi cu zi.

Fapte. 16:1-2 – (vorbit de bine în două localități) – un pocăit trebuie să fie vorbit de bine la câțiva km distanță!

Timotei avea o educație spirituală frumoasă și trebuie să spunem aici următoarele:

  • Un tânăr educat creștinește bine, devine ușor de evanghelizat!
  • Educația biblică trebuie întâmpinată / completată cu o relație personală cu Domnul!
  • Nevoia unei relații personale cu Domnul este din tinerețe (Timotei era un tânăr). Ecles.11:9. Ecles.12:1

Întâlnirea cu Hristos înseamnă transformare. În ceea ce privește conduita vieții, vorbim despre:

  1. Clădirea caracterului – realizat prin nașterea din nou.

Pocăința = schimbarea / transformarea gândirii.

Îmbărțișarea altor valori morale. Alt standard.

  • Consolidarea caracterului
  • Prin părtășia cu Domnul în rugăciune
  • Prin rămânerea în învățătura Scripturii
  • Prin ucenicie (Timotei ucenicul lui Pavel)

Am spune astăzi mentorare.

Toate acestea conferă o bună mărturie!!

  1. CONSACRARE PENTRU SLUJIREA LUI HRISTOS

Îl vedem pe Timotei ca pe un ucenic activ, deschis pentru slujire.

Iată din nou câteva lucruri fundamentale ce țin de mărturia creștină, concretizate în final cu disponibilitatea pentru lucrare:

  1. Învățătura biblică 1:13
  2. Roada Duhului Sfânt 1:13 (dragostea e o roadă a Duhului Sfânt)
  3. Edificare spirituală 2:1 – harul lui Dumnezeu e cel care se ocupă de omul meu lăuntric, întărindu-l!
  4. Disponibilitate pentru lucrare, 2:2-6.

Cuvinte așezate în dreptul credinciosului disponibil:

  • Încredințează, suferă, neamestecat (neîncurcat) cu lumea, atent la reguli (rânduielile lui Dumnezeu).

Timotei a slujit. Tu ți-ai consacrat viața pentru slujirea Domnului?

Te provoc să slujești:

  1. Chiar dacă nu ești sănătos așa cum ai vrea.
  2. Deși apare în Scriptură ca un slujitor tânăr, apare totuși ca unul care se îmbolnăvește des. 1 Tim.5:23.
  3. În ciuda neajunsurilor trupești, Timotei este un slujitor consacrat cauzei lui Hristos!
  4. Chiar dacă te lupți cu timiditatea
  5. Se pare că din fire, Timotei era o persoană timidă, apostolul Pavel îndemnându-l să-și biruiască timiditățile prin Duhul Sfânt, 2 Tim.1:7.
  6. Chiar dacă ești asaltat de ispita indiferenței 1 Tim.4:14
  7. Tinerii, dar nu numai ei, sunt ispitiți în a fi indiferenți față de chemarea Domnului pentru ei la slujire. Dumnezeu Tatăl dorește ca fiecare credincios să devină un lucrător în via Sa, 1 Petru 4:10
  8. Chiar dacă aparent îți lipsește experiența.
  9. Timotei fiind tânăr cu siguranță s-a lovit de multe situații neprevăzute și noi. Totuși a slujit!

Ai și tu această bună mărturie, că ești un slujitor al lui Hristos?

În încheiere, pentru a sublinia importanța bunei mărturii, privim la 2 Tim.2:19: – Adică: oricine face parte din adunarea Domnului, e chemat la o viață Sfântă!

Să căutăm fiecare dintre noi, să fim un ucenic al Domnului, vorbit de bine!!!

CREDINCIOSUL AUTENTIC, ARATĂ AȘA!

1 Ioan 5:1 – 11

Limbajul….

dorim să subliniem existenţa unui mesaj preponderent personal, adresat unei adunări particulare, (sau unui grup din adunare), care se afla într-o anumită situaţie:

„Ei au ieşit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri. Căci dacă ar fi fost dintre ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci, ei au ieşit ca să se arate că nu toţi sînt dintre ai noştri” (1 Ioan 2:19).

Pretutindeni forma de adresare este: „eu”, „voi”, „noi” obişnuită în conversaţia celor care se cunosc, iar destinatarii epistolelor sînt numiţi „copilaşi preaiubiţi”. Autorul îi iubeşte pe cei cărora le scrie. 

Erezia…..

se ocupă cu propaganda insidioasă a unor falşi învăţători: „Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele” (1 Ioan3:7), „V-am scris aceste lucruri în vederea celor ce cautăsă vă rătăcească” (1 Ioan 2:26).

 „Gnosticismul” se infiltrase mai ales în mişcarea creştină din acele regiuni, iar prezenţa unui „mare” iniţiat ca Cerintius din Efes nu putea rămîne fără un răspuns public din partea apostolului Ioan.

Despre Cerintius, Irineu ne spune că el „susţinea că Isus nu ar fi fost născut dintr-o fecioară, ci ar fi fost fiul natural al Mariei şi al lui Iosif, lucru care bineînţeles că nu l-a împiedicat de fel să devină cel mai drept şi mai înţelept dintre toţi oamenii timpului său. Mai tîrziu, mult mai tîrziu, după botezul său, Cristosul a coborît asupra acestui om normal, sub forma unui porumbel, simbol al trimisului de la Supremul Stăpîn. Din acea clipă, omul Isus a început să-L propovăduiască pe Tatăl „cel necunoscut” şi să înfăptuiască minuni. La sfîrşitul vieţii lui Isus, „divinul” Cristos l-a părăsit şi l-a lăsat singur să fie prins, să sufere, şi să moară. Toate aceste evenimente penibile au fost trăite numai de pămîntescul Isus, în timp ce Cristosul s-a detaşat impasibil, senin şi de neatins ca orice fiinţă spirituală”.

REPORT THIS AD

În esenţă, erezia lui Cerintius consta în această separare categorică a omului Isus de Cristosul divin (sau Duhul) emanat iniţial şi apoi reîntors neatins în „pleroma”.

Un cititor atent va remarca imediat că textul epistolelor lui Ioan conţine cîteva expuneri de argumente îndreptate tocmai împotriva ereziilor lui Cerintius.

Fără a-l mai numi în mod expres în text, Ioan pare a se referi la el în

1 Ioan 2:22: „Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Isus este Cristosul? Acela este Anticristul, care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul”.  E o minciună. Și Ioan demască minciuna.

PERICOLUL ESTE

  • De la adevăr la minciună
  • De la lideri autentici la lideri falși
  • De la un Isus supranatural / Divin la un Isus ca noi.

Tot aşa în

1 Ioan 4:3 şi în 2 Ioan 7: „Duhul lui Dumnezeu să-L cunoaşteţi după aceasta: Orice duh, care mărturiseşte că Isus Cristos a venit în trup, este de la Dumnezeu; şi orice duh, care nu mărturiseşte pe Isus, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui Anticrist, de a cărui venire aţi auzit. El chiar este în lume acum”, „Căci în lume s-au răspîndit mulţi amăgitori, care nu mărturisesc să Isus Cristos vine în trup. Iată amăgitorul, iată Anticristul!”

PERICOLUL: De la Duhul lui Isus la un duh care e împotriva LUI Isus!

Ioan scrie în capitolul 5:6 că: „El, Isus Cristos, este Cel ce a venit cu apă şi cu sînge; nu numai cu apă (referire la epifania de la botez), ci cu apă şi cu sînge” (sîngele se referă la suferinţele şi moartea Sa).

Cu alte cuvinte, spre deosebire de Cerintius care susţinea că „Cristosul divin” s-a pogorît asupra lui Isus după botez şi că L-a părăsit înainte de moarte, Ioan accentuează faptul că Isus Cristos, persoană unică şi unitară a trecut şi prin botez şi prin moarte.

O altă caracteristică a „gnosticilor”, incluzîndu-l bineînţeles şi pe Cerintius, pare a fi fost totala lor lipsă de dragoste. Proclamîndu-se un fel de „aristocraţie” a iluminaţilor, singurii care au ajuns să cunoască „adîncimile”, gnosticii erau stăpîniţi de un profund dispreţ faţă de ceilalţi oameni şi în primul rînd faţă de creştini.

Ioan răspunde acestei învăţături astfel: „Cine zice că este în lumină, şi urăşte pe fratele său, este încă în întunerec pînă acum” (1 Ioan 2:9).

Gnosticii ziceau noi avem lumină și Ioan zice ce aveți voi e întuneric nu lumină!

PERICOLUL:

  • Să confunzi întunericul cu lumina (confuzia)

Cuvîntul „dragoste” este folosit de atîtea ori în epistolele lui Ioan încît creştinii din toate timpurile au ajuns să-l supranumească „apostolul iubirii”.

2 Ioan de exemplu e scris pentru aleasa Doamna si copii ei… – biserica care atunci se aduna in case… sfatul lui Ioan e ca oricine nu mărturisește adevărul despre Hristos să nu fie primit în casă adică în biserica din casă. Și să nu i se zică bun venit.

1 Ioan 2.18-19  – biserica va fi fie o pepinieră de sfinți fie una de anticriști.

Amăgitori

Anticristi

Proroci mincinoși

Ce faci în acest context?

Ce învățăm de la Ioan?

  1. Ia atitudine în fața falsului
  2. Transmite ce spune Dumnezeu
  3. Folosește pârghiile/ instrumentele vremii tale. (instrumentul folosit de Ioan aici e scrisul. Azi avem sms, postări online, apel audio și video, masină materiale audio și video, etc.)

Vs.13 – versetul de aur.

În Evanghelie Ioan ne spune cum îl vede pe Hristos.

În epistole, Ioan ne spune cum vede Biserica (crestinul autentic)

În Apocalipsa Ioan ne spune cum vede viitorul.

Se pare că are o pasiune specială pentru adevăr.

De 25 x apare în evanghelie cuvântul adevăr, iar în epistole sunt aproximativ 20 de referințe la adevăr.

Cu excepția Domnului Isus, nimeni în toată Scriptura nu a vorbit mai mult despre ADEVĂR ca și apostolul Ioan. Pasiunea lui Ioan e pasiunea pentru adevăr.

3 Ioan vs.4 – Cum umblăm noi se aude dar întrebarea e dacă se aude că umblăm în adevăr. Cea mai mare bucurie a mea e umblarea Bisericii în adevăr.

Ilustr. Un soț a început să își suspecteze soția că își pierde auzul. A făcut un test și dintr-un colt al camerei a întrebat-o: „mă auzi”? Nici un răspuns…a venit puțin mai aproape și a repetat întrebarea, Nici un răspuns…A venit mai aproape și a mai întrebat odată de asemena tăcere. A parta dată era lângă fotoliul unde stătea soția sa și a întrebat-o „mă auzi”? La care soția i-a răspuns: „pentru a patra orară, DA”. Și noi întrebăm cine era de fapt surdul din casă/ familie?

Fie să nu rămânem surzi la vocea Sfintei Scripturi.

CREDINCIOSUL AUTENTIC ARATĂ ASA !

  1. CREDINCIOSUL AUTENTIC ARE NAȘTEREA DIN NOU VS.1
  2. E rezultatul credinței. Efes. 2.8-9
  3. E posibilitatea lui „oricine”

Vs. 1 – o credință corectă are rezultate miraculoase. Și vedem rezultatul: ii regenerează și îi transformă pe oameni.

Dar trebuie să fie o credință corectă. Nu cum ziceau unii că Isus e o persoană umană ca oricine, dar la botezul său, duhul Hristic s-a coborât peste El iar la răstignire l-a părăsit. Asta era erezia de acolo.

Ioan zice, nașterea din nou e rezultatul unei credinte autentice.

Cine zice că are o credință corectă dar nu a experimentat nici o transformare interioară  și exterioară, e un amăgit.

Întâlnirea cu Hristos – cred că Paul Washer spunea – e ca si atunci când ai fost lovit de tir. Nimic nu mai e ca inainte. Viața ta veche s-a făcut praf. Iar  tu ești o persoană nouă. 2 Cor. 5.17.

Deci întrebarea cu tâlc e aceasta: ai fost lovit de „tir”? Dacă nu se vede transformarea, dacă nu se văd efectele impactului cu puterea harului lui Dumnezeu, nu cumva problema e la calitatea credinței tale? Pe vremuri se vorbea în industrie despre CTC = controlul tehnic de calitate…. Fă-ți un CTC.

Poezia: Un control la caracter….

N-i se cere-o consultare,
Mie, ție  la oricare.
Pentru cei porniti spre cer,
Un control la caracter.

Căci, vai, s-a-nmulțit buruiana,
Pălămida și scaieții,
Formaliști și glumeții.

Și sărmanul bob de grâu,
E ca-n junglă, ca-n pustiu
Și, până nu-i prea târziu,
Dacă vrei un grâu de soi,
Hai să-ncepem, dar cu noi!

Hai ca să aflăm secretul:
Care-i baiul? care-i buba?
De ce ia amploare ciuma?
De ce noi ne-mpotmolim?
De ce noi în noi murim?

Când noi trebuie să fim
Oameni tari și plini de viață,
Oameni sfinți și cu speranță
În Acel ce-a înviat, în Acel ce ne-a salvat
Și cu Tatăl ne-a-mpăcat!

Ce se-ntâmplă de frăția
Nu-i cum trebuie să fie?
Și nu-i nici credința vie!
Și nu-i nici statornicie!

Nu cumva la noi e baiul?
Nu cumva e chiar la mine?
Nu cumva e chiar la tine?
Nu cumva un glonț stingher
Ne-a lovit în caracter?

Căci un caracter solid,
Sănătos și mântuit,
E mai tare decât moartea,
E mai tare ca infernul,
Căci în el este Eternul!

E tezaurul ceresc,
Duh din Duh dumnezeiesc
Ce-n neprihănire cresc!

Deci un control la caracter.  Omul născut din nou are un caracter transformat.

Vs.1  Accentul nu cade pe identitatea celui ce crede ci pe integritatea credinței. Observați că identitatea poate fi oricare „ORICINE” dar credința care regenerează nu poate să fie oricare.

Ex. Un studiu făcut la un moment dat in America a revelat faptul că 20% dintre evanghelici nu cred că Isus Hristos a fost fără păcat. Cu alte cuvinte ei nu cred că Isus este Dumnezeu. Cine este Isus pentru tine ca să îți spun cine esti și pe unde esti tu în economia mântuirii?

E importantă această întrebare?

Cine este Isus?

CINE ZIC OAMENII CĂ SUNT EU? Întreba altă dată Mântuitorul.(…) Fiul lui Dumnezeu. Ferice de tine Simone…findcă în convingerile tale se vede că lucrează Dumnezeu. Oamenii ziceau e doar un om… un om special (Ioan Botezătorul, Ilie, Ieremia etc,) dar doar un om; Petru zice e Hristosul!

 Matei 16.17-18 – și eu înteleg aici pe această piatră – afirmatie pe acest deziderat, pe această axiomă.

Nu poți face parte din Biserica lui Hristos prin naștere din nou dacă nu ai la bază o credință corectă.

Și atenție: promovarea incorectului e ceea ce fac cei mai multi. 2 Cor,2.17. Și întrebarea este vrei un creștinism așa cum îl trăiesc cei mai multi, așa cum îl promovează cei mai mulți sau așa cum îl trăiesc și proclamă cei mai puțini? Și ține minte că în joc este însăși mântuirea ta și realitatea nașterii din nou.

Cât de ușor este să fii născut din nou?

Omenește vorbind este imposibil.

Ieremia 13:23  “Poate un etiopian să-şi schimbe pielea, sau un pardos să-şi schimbe petele?  Tot aşa, aţi putea voi să faceţi binele,(adică să arătați evidența transformării lăuntrice) voi, care sunteţi deprinşi să faceţi răul?”

(deci) Nașterea din nou e un imposibil uman

Ioan 3.3-4 – Nicodim zice IMPOSIBIL. Hristos zice Ioan 3.6 Duhul sfânt poate….! Mântuire în mâinile omului este un imposibil, dar mântuirea în  mâinile Duhului Sfânt e un realizabil.

Nașterea din nou e un imperativ divin Ioan 3.7.

Rom 7.14-19 versus avem Rom.8.1-2. Imposibilul devine un realizabil.

  • 1 Ioan 2:23Oricine tăgăduieşte pe Fiul n-are pe Tatăl. Oricine mărturiseşte pe Fiul are şi pe Tatăl.
  • 1 Ioan 2:29Dacă ştiţi că El este neprihănit, să ştiţi şi că oricine trăieşte în neprihănire este născut din El.
  • 1 Ioan 3:3Oricine are nădejdea aceasta în El se curăţeşte, după cum El este curat.
  • 1 Ioan 3:4Oricine face păcat face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.
  • 1 Ioan 3:6Oricine rămâne în El nu păcătuieşte; oricine păcătuieşte nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut.
  • 1 Ioan 3:9Oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, pentru că sămânţa Lui rămâne în el; şi nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu.
  • 1 Ioan 3:10Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii diavolului. Oricine nu trăieşte în neprihănire nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său.
  • 1 Ioan 3:15Oricine urăşte pe fratele său este un ucigaş; şi ştiţi că niciun ucigaş n-are viaţa veşnică rămânând în el.
  • 1 Ioan 4:7Preaiubiţilor, să ne iubim unii pe alţii; căci dragostea este de la Dumnezeu. Şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu.
  • 1 Ioan 5:1Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu şi oricine iubeşte pe Cel ce L-a născut iubeşte şi pe cel născut din El.
  • 1 Ioan 5:4pentru că oricine este născut din Dumnezeu biruieşte lumea; şi ceea ce câştigă biruinţă asupra lumii este credinţa noastră.
  • 1 Ioan 5:18Ştim că oricine este născut din Dumnezeu nu păcătuieşte, ci Cel născut din Dumnezeu îl păzeşte şi cel rău nu se atinge de el.

Deci expresia „oricine” devine un cuvant cheie al epistolei.

Unii zic stai putin oricine poate fi mântuit dar nu chiar oricine ci doar cei alesi. Întrebarea mea ar fi in care loc al contextului dat expresia „ORICINE” nu înseamnă chiar oricine ci mai putin de atat.

Israel e poporul ales (Rom.9.11-13) și totusi e chemat să aleagă și el la rândul lui. Isaia 66.3-4.

Alesi si totuși Iosua zice „ALEGEȚI ASTĂZI CUI VRETI SA SLUJIȚI…” –

Rom 8.28 – și noi ne rugăm și zicem Doamne mulțumim că ne-ai primit în planul Tău de mântuire.

Rom.8.29 – precunoaștere.

  • Prehotărâre (predestinare).

Rom.11.14-15

Obs. Că sunt lepădați și totuși posibil de mântuit. Rom.11.15,23 – Așadar, la coșul de gunoi nu te aruncă Dumnezeu ci necredința din tine.

Dumnezeu a dat oamenilor darul alegerii – libertatea.

  • CREDINCIOSUL AUTENTIC ARE DRAGOSTE VS.1-2

Ne dăm seama dacă-i iubim sau nu pe oameni din faptul dacă-l iubim sau nu pe Dumnezeu. Iubirea de oameni e o extensie a iubirii de Dumnezeu.

Sau cum zicea cineva: DUMNEZEU ESTE SURSA TUTUROR RESURSELOR NOASTRE!

DRAGOSTEA DE SEMENI ESTE APANAJUL DRAGOSTEI DE DUMNEZEU! Iar ființa umană devine cutia de rezonanță a caracterului divin.

Cum ne dăm seamă că îl iubim pe Dumnezeu? Vs.3.

Păzim poruncile. Păzitorii poruncilor lui Dumnezeu! Ce este creștinul? PĂZITORUL PORUNCILOR LUI DUMNEZEU!

Păzitor în sensul de împlinitor

(Și) păzitor în sensul de protector

Și nu  e greu. Apropo, îți vine să zici nu e greu să împlinesc standardul lui Dumnezeu? Iți vine? Mt.11.28-30 și avem acolo o trimitere 1 Ioan 5.3 – jugul și sarcina sunt standardele lui Dumnezeu. Ți se pare ușor sau greu să le împlinești?

Dacă ți se pare greu (cu toate că avem zeci de comentarii zeci de trasduceri ale Bibliei zeci de metode de confortizare a vieții) gândeste-te ce diferență enormă e între creștinismul pe care îl trăim noi și creștinismul pe care il prezintă ca normalitate și realitate, apostolul Ioan.

De ce e usor? Vs.4

  1. pentru că sunt născut din nou.

De ce crezi că e mai ușor să păzești poruncile lui Dumnezeu, adică să-l iubești pe Dumnezeu, adică să-i iubim pe frați, pentru că esti născut din nou? De ce devine mai ușor?

Pentru că nașterea din nou e lucrarea Duhului Sfânt. Și El este resursa noastră de bază.

Vs.2 – cuvântul „CUNOAȘTEM” devine un cuvânt cheie….vs.13,15,18-20.

Vs.2 – Iubirea și ascultarea devin un filtru al  autocunoașterii. CUNOAȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI sau cum a fost întrebat Ioan Botezătorul, CE ZICI TU DESPRE TINE ÎNSUȚI? Ioan 1.22.

Ce zici tu despre tine însuți după ce îți pui acești ochelari ai iubirii și ascultării? Te vezi ca un creștin autentic sau nu?

4.21 – iubirea e o poruncă.

Cine e fratele meu? Raspuns 1 Ioan 5.1 – oricine crede.

Iubirea aici îmbracă ideea de familie.

Iubeste pe Cel ce l-a născut – acela e Tatăl tău

Iubește pe cel născut din El – acela e fratele tău – acestea sunt conectate și sudate între ele și nu pot exista una fără cealaltă.

Prezența uneia aduce și pe cealaltă iar absența uneia o anulează și pe cealaltă. Deci dacă nu intră Dumnezeu în ecuație eu nu pot vorbi despre iubire de semen.

Lucian Blaga în poezia Psalm spune asa:

Iubind – ne-ncredintam ca suntem. Cand iubim,
oricat de-adanca noapte-ar fi,
suntem in zi,
suntem in tine, Elohim.

Ex. Ioan e ucenicul iubirii. Peste tot în epistolă se spune iubire iubire iubire…. Purtat cu patura…

Dar când a venit la Hristos purta un nume atat el cat și fratele lui – Boarneghes= fii tunetului. Cum ai zice când se supără oamenii aceștia tună și fulgeră. Dar după întâlnirea cu Hristos vedem o transformare radicală.

Dintr-un pachet de nervi într-un pachet de iubire. Diferența dintre cel ce iubește și cel ce nu iubește o face Hristos.

Ex. Contextul politic al ucenicilor…

Priviți doar la Matei vameșul, și la Simon Zelotul – ideea de zel de patos – erau naționaliștii. O grupare extremistă un fel de legionari, care ziceau romanii trebuie să dispară de aici.

O fractiune a zeloților se numea sicari și ei umblau cu cutitul sub mânecă si atunci când vedeau un vames îi tăiau gâtul și îl executau. Aveau loc și execuții în public. Și ia Hristos pe un vameș și pe un zelot și îi pune unul lângă celălalt. Și nu se omoară, și nu se bat, și nu se înjură.

  1. Puteri de necrezut le are-n sine dragostea.
    Înseninează frunți și voie bună-ți dă tot ea.
    /: Să rabzi, să te jertfești, să ierți când alții îți greșesc,
    Puteri de necrezut le are-n sine dragostea. : /

Deci încă odată: DIFERENȚA DINTRE CEL CE IUBEȘTE ȘI CEL CE NU IUBEȘTE O FACE HRISTOS!

Iubirea din interiorul familiei – plinătatea Duhului Sfant….

1 Ioan 3.11. – vestirea / MESAJUL MESAJUL IUBIRII

  1. MESAJUL DE LA ÎNCEPUT VS.11

Cine n-a început creștinismul cu iubire n-a început creștinismul deloc.

Ex. Amnon și Tamar. …Iubirea lumii se află la 1 cm distanță față de ură

  • e nestatornică. Azi te iubesc mâine te urăsc.
  • E fără principii (Nu se face asa în Israel)
  • E axată pe satisfacție și plăcere carnală

Iubirea lui Hristos e o poruncă IOAN 13.34.

  • Adică un imperativ
  • Adică o decizie (nu ține de sentiment sau de toane sau de predispozitie, nu se referă la estetic, sau la dulcegării psihologice)
  • Adică e o dezbrăcare de sine. Iubirea lui Hristos a avut la bază dezbrăcarea de Sine.

1 Ioan 3.11 – Între unii și alții trebuie să existe liantul iubirii. DRAGOSTEA LUI HRISTOS NE STRÂNGE! De ce nu se mai coalizează creștinii? Pentru că în unii, sau poate în cei mai mulți nu mai operează puterea iubirii lui Hristos ci influența lumii. 3 Tim 3.1- iubire iubire iubire…

Mesajul iubirii e mesajul de la început.

  • MESAJUL DIFERENȚELOR 3.11-12

William Barckey: „omul cere nu e gata să fie altfel, nu poate fi creștin din capul locului”.

Iubirea te ajută să spui „NU”:

  • Unui model
  • Unor fapte

Nu e om ca și românul / unde-s doi te vinde unul

  • Unor atitudini Gen.4.

Iubirea te face nepopular. 1 Ioan 3.13 cei mai iubitori oameni și în același timp cei mai urâți de ceilalți.

  1. Datorită preconcepțiilor. În primele veacuri creștinii sunt suspectați de canibalism…. de incest…
  2. Datorită șabloanelor (tiparelor umane, ratiunea fără Dumnezeu, obiceiuri și tradiții religioase).
  3. Datorită secularismului (societatea îl exclude pe Dumnezeu iar a spune că homosexualitatea e un păcat devine hate speack) Dacă vrem referendum pentru familie ne alegem cu miscarea BOICOT, și suntem numiți retrograzi, veniți din evul mediu iar Românii ne-au dat cu flit, zicea domnul Klaus Werner Iohanis.
  4. Datorită diavolului.
  5. MESAJUL SACRIFICIULUI 3.16  (Ioan 3.16 dar și 1 Ioan 3.16)
  6. Iubire înseamnă sacrificiu
  7. Și vedeți, este un sacrificiu inițiat de Cel ce Iubește. Cu alte cuvinte cine iubește găsește soluții iar cine nu iubește găsește scuze.
  8. Cine iubește inițiază. Unii nu sunt fericiți în viața de familie pentru că așteaptă ca celălalt să facă sau să zică. Dragostea nu așteaptă de la celălalt ci inițiază.
  9. Iubire înseamnă dărnicie 1 Ioan 3.17-18 – pragmatism.
  • CREDINCIOSUL  AUTENTIC ARE VICTORIE VS.4

Am putea spune că există 3 aspecte doveditoare ale celui născut din nou:

  1. Dovada lăuntrică vs.1
  2. Dovada emanatorie vs.1
  3. Dovada exterioară (1 Ioan 2.29)

Cineva spunea că avem o eternitate să celebrăm victoria dar avem un timp limitat s-o câștigăm.

În Hristos am câștigat punctual, si suntem chemați să câștigăm perpetuu și permanent.

Când vorbim despre biruință de regulă avem în minte imaginea unui Hristos care il ia de gât pe Satana și mătură cu el universul, iar noi ca victorioși suntem în imaginea unui soldat blindat inaccesibil de vrășmaș cu pușca kalasnicov în mână. Asta e în mintea noastră.

Hristos, însă, a biruit prin moarte! De aceea se cântă „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând”… De aceea și creștinului i se cere să moară. Dar nu așa cum mor teroriștii musulmani…ci vorbim despre moartea față de sine.

Gal.2.20 – deci aici e victoria. Prin răstignire. Victorie înseamnă că în tine nu mai trăiesc doi ci doar unul și acel unul nu ești tu ci Hristos!!!

Chiar și atunci când vorbim despre martiraj, ideea care dă substanță actului în sine este moartea față  de sine.

Luca 9.23

Ilustr. Un grup de misionari a fost avertizat: acolo unde vreți voi să mergeți aveți toate șansele să fiți omorâți. Misiionarii au răspuns: noi am murit deja, înainte de-a ne hotărâ că vrem să plecăm.

Cineva făcea observația că la Marea Trimitere Domnul Hristos spune doar MERGEȚI nu și întoarceți-vă!

Totdeauna în carul său de ….

Deci încă odată vs.4 – Tu ești născut ca să fii un biruitor nu un înfrânt.

  1. Biruitor asupra sinelui.

Toată logica argumentației referitoare la nașterea din nou, subliniază ideea de victorie câștigată de Hristos în interiorul nostru.

Petre Țuțea spunea: a fi sfânt înseamnă să fii suveranul tău perfect!

Dacă am vorbi despre Samson, am putea zice că a învins leul dar nu a putut să își învingă eul lui. Ce n-au putut să facă filistenii cu sabia și sulița au reușit să facă prin intermediul plăcerii lui Samson. Au zis Samson are plăcerea asta, ne ducem la plăcerea lui și i-o cumpărăm ca să ajungem la el.

Ceea ce i-a fost fatal lui Samson în lupta cu filistenii a fost eul lui, nu Dalila. Dalila e doar efectul eului lăsat să se manifeste în om.

Prin Hristos însă noi, suntem mai mult decât biruitori.

Fericitul Augustin înainte de convertire a fost un desfrânat, iar după convertire a fost văzut de una din concubinele sale…și a luat-o la fugă. Pentru că Biblia spune că dacă vrei să fii biruitor pe acest segment îți trebuie o pereche de adidași buni. Și tipa strigă: Augustin sunt eu…iar el zicea: stiu dar eu nu mai sunt eu.

Vs.3 Iubire /…si porunci…. și nu e greu. Ex. Iacov și Rahela….

Pentru că ceea ce face un lucru să fie ușor sau greu e prezența sau absența iubirii. Dacă ții greu să vii la adunare să citești Biblia, să slujești, să te rogi, să faci dărnicie, e semn că nu iubești…!

Există o afirmație: iubește-l pe Hristos și fă ce vrei! O zis-o Augustin. Fals. A zis doar iubeste și fă ce vrei… iar eu consider că zice exprimă-ți libertatea personală doar atunci când iubești. Pentru că în afara iubirii omul liber devine criminal, în prezența iubirii libertatea îmbracă haina altruismului.

Când iubești nu mai faci ce vrei tu, ci faci ce vrea celălalt.

Iubirea e o biruire a sinelui. Iar dacă înțelegem grosier: Iubește-l pe Hristos și fă ce vrei (sau tradus în termenii neoprotestantismului de mahala: sunt liber în Hristos), vreau să vă spun că Biblia spune „Iubește-l pe Hristos și vei vedea că nu mai faci ce vrei”. Iubire și porunci.

  • Biruitor asupra lumii vs.4

Creștinul autentic e cel biruitor.

„ORICINE” creștinul e într-o tabără iar lumea ca sistem e în cealaltă.

Între mine și lume se dă o bătălie.

Și nu mi se cere toleranță.

Și nu mi se cere diplomație.

Și nu mi se cere concesie.

MI SE CERE VICTORIE! Iar victoria trebuie să acopere sistemul lumesc în proporție de 100%. „biruiește lumea” – nu o parte din ea. Și nu așa cum zicea cineva: „am căutat biserica și am găsit-o în lume, am căutat lumea și am găsit-o în biserică”.

1 Ioan 2.15-17 citiți aceste versete dar in loc de cuvântul lume citiți un sistem social iesit de sub autoritatea lui Hristos.

NU IUBITI SISTEMUL SOCIAL CARE A IEȘIT DE SUB AUTORITATEA LUI HRISTOS ȘI NICI LUCRURILE DIN ACEST SISTEM.

DACĂ IUBEȘTE CINEVA ACEST SISTEM SOCIAL IEȘIT DE SUB AUTORITATEA LUI HRISTOS, DRAGOSTEA TATĂLUI NU ESTE ÎN EL.

CĂCI TOT CE ESTE ÎN ACEST SISTEM SOCIAL IEȘIT DE SUB AUTORITATEA LUI HRISTOS, ADICĂ POFTA FIRII PĂMÂNTEȘTI, POFTA OCHILOR ȘI LĂUDĂROȘIA VIEȚII NU E DE LA TATĂL CI DIN ACEST SISTEM SOCIAL IESIT DE SUB AUTORITATEA LUI Hristos.

ȘI SISTEMUL ACESTA IEȘIT DE SUB AUTORITATEA LUI HRISTOS VA TRECE, DAR CINE FACE VOIA LUI DUMNEZEU RĂMÂNE ÎN VEAC.

Arthur Șchopenhauer: „Dacă pui o lingură de vin într-un butoi de apă de canal, vei obține apă de canal; dacă pui o lingură de APĂ DE CANAL într-un butoi de vin, vei obține apă de canal”. Un butoi de apă de canal.

  • Victoria înseamnă credință autentică vs.4 (vs.1 aici e o erezie care e contracarată)
  • Victoria înseamnă credință asumată vs.5
  • Victoria înseamnă să spui ce spune Duhul Sfânt vs.6  Adica  și la botez și la răstignire vorbim despre același Isus Hristos. Și lucrul acesta îl spune Duhul Sfânt. Iau eu trebuie să spun ce spune Duhul Sfânt.

În Apocalipsa citim: „ȘI DUHUL ȘI MIREASA ZIC VINO ȘI CINE AUDE SĂ ZICĂ VINO” – adică să înceapă și el să zică exact ceea ce zice Duhul Sfânt.

Vs.7-8 – ce mărturisesc Duhul, Botezul și Calvarul? – că Isus e Hristosul, vs,6.

Că aceasta e metoda lui Dumnezeu vs.6,10.

Vs. 9. Mărturisirea oamenilor

           Mărturisirea lui Dumnezeu – mai mare!!! Ce spune Dumnezeu are mai multă importanță decât ceea ce spune lumea.

Dacă te focalizezi pe cuvântul Biruință, si lipești de vs.4 vs3. Întelegi că:

  • Lumea îți spune fără iubire.
  • Lumea îți spune fără Scriptură.
  • Lumea îți spune fără adevăruri absolute vs.5

Isus e fiul lui Dumnezeu – acesta e un adevăr absolut. Înseamnă: Isus e unica salvare Isus e Mesia. E calea lui Dumnezeu, e voia Lui Dumnezeu. E manifestarea de Sine a lui Dumnezeu prin urmare adevărul e doar cel pe care il spune Isus.

De ce trebuie victorie aici? Pentru că lumea zice adevăr absolut nu există.

  • BIRUITOR ASUPRA DIAVOLULUI vs.18-19

4.1 – preaiubitilor = comunitatea/ biserica

Duh = duh străin.

Sa nu dați crezare = duhurile străine vor să ne cucerească. Ele operează după dictonul crede și nu cerceta. „să nu dați crezare ci cercetați”

Deci unde vin preaiubiții lui Dumnezeu vin multe duhuri necurate (mulți proroci mincinoși) care vor să câștige atenția noastră / sau amvonul.

Ils. Pe un birt unul sau doi demoni slăbănogi

Pe acoperișul bisericii sute de demoni care fremătau de interes și luptă. De ce ? Birtul nu trebuia păzit că oricum era al iadului, dar biserica trebuia cucerită.

Obs.

  • Datorită imunității vs.18-19

Toți zac – adică agonizează.

Toți sunt bolnavi îmbolnăviți de Satana. / otrăviți de el.

Toți sunt sub autoritatea lui Satan – robii lui.

Dar între noi și ei exită o diferență majoră. Isus Hristos ne oferă imunitate vs.18.

Ilustr. Ursul din cameră legat cu un lant – într-un singur colț nu putea să ajungă.

  • Datorită adevărului.

Dumnezeu e Dumnezeul iubirii dar e și Dumnezeul adevărului.

Vs.20-21 – cine nu are un Isus autentic are un idol.

1 Ioan 2.22 – un Isus înjumătățit e un Isus pe care-L negi în totalitate. E idolatrie.

Dar atenție e un idol ceva în importanță? 1 Cor.8.4 1 Cor.10.19 atunci care e gravitatea idolului? 1 Cor.10.20.

2 Cor.11.4 – un al Isus – dar ei ziceau e Cel Autentic

Un alt Duh – dar ei ziceau e cel autentic. – Idoli. Deci imitație = idolatrie.