tineridelanganoi

tineridelanganoi va deveni in curand nicaionel

Dubai…

Anunțuri

Iulie 30, 2015 Posted by | Despre...diverse... | Lasă un comentariu

O LEGENDĂ VECHE DESPRE SOARE

O legenda veche a grecilor spune că nimfa apelor, Clyte, s-a îndrăgostit într-o bună zi de zeul soarelui, Apollo (sau Helius). Era atât îndrăgostită încât cel mai ades stătea întinsă pe pământ, cu fața spre înaltul cerului, privindu-și fără încetare, în fiecare zi, de dimineață până seara iubitul. Însă Apollo nici măcar nu o observa. După o vreme ceilorlalți zei li s-au făcut milă de suferința nimfei și au transformat-o într-o floare, floarea soarelui. Picioarele ei s-au preschimbat într-o tulpină, fața în floare și păru-i blond în petalele galbene. Chiar și-așa, nimfa continua să urmărească cu privirea soarele. De-atunci se știe că floarea soarelui mereu se îndreaptă către Soare.

povestea legenda florii soarelui

http://www.ancabalaban.ro/o-legenda-veche-despre-soare

Iulie 30, 2015 Posted by | Ilustratii si plide | Lasă un comentariu

Vladimir Pustan | 12. Ce să facem și ce să nu facem în biserică

Iulie 27, 2015 Posted by | Obligatoriu de vizionat | Lasă un comentariu

Afirmativ.com: Papa Francisc va fi judecat de Sanhedrin!

agnus dei - english + romanian blog

Papa Francisc judecat de Sanhedrin

Papa Francisc a fost notificat de catre noul Sanhedrin din Israel, sa se prezinte in fata instantei, iar in cazul in care nu va participa va fi judecat in contumacie.

Sunt mai multe cauze pentru care Papa va fi judecat de catre Curtea evreilor ortodocsi, dar cea mai importanta este „recunoasterea oficiala a statului palestinian” si declaratiile liderului de la Vatican care sustin crearea acestui stat.

De asemenea, Sanhedrinul este deranjat de faptul ca „Vaticanul a inceput sa se refere la organizatia cunoscuta sub numele de Autoritatea Palestiniana ca la o natiune”.

„Este necesar ca Papa sa-si ceara scuze pentru recunoasterea ca natiune a celor care vor sa ne fure tara, cei care sunt cunoscuti sub denumirea de Autoritatea Palestiniana. Noi suntem in masura sa informam Vaticanul ca Dumnezeu cel Sfant si unic a dat dreptul natiunii noastre sa locuiasca in tara lui Israel. In cazul in care onorabilul…

Vezi articol original 126 de cuvinte mai mult

Iulie 25, 2015 Posted by | Amestecate | Lasă un comentariu

De unde vine numele judeţului în care locuieşti

Fiecare localitate şi judeţ al României are o poveste care începe, în primul rând, de la numele lor. Vă invităm să vedeţi mai jos ce semnifică denumirea judeţului în care v-aţi născut sau locuiţi.

În cazul judeţului Alba denumirea vine de la culoarea albă a zidurilor cetăţii medievale din actualul oraş Alba Iulia, clădite din piatră.

Numele judeţului Arad vine de la Orod, un cavaler al Regelui Ungariei Ştefan I care a condus şi a câştigat multe bătălii, în secolul XI, în jurul anului 1080, şi care a avut un rol important în cucerirea Transilvaniei, proces ce a avut loc între secolele XI – XIII. Ulterior, denumirea zonei, pe atunci comitat, s-a transformat în “Arad”. Actualul Arad este menţionat şi în „Cronica pictată de la Viena”, din 1331.

Cel mai pur aer de pe planetă se respiră în România! 7 locuri cu efect terapeutic

Denumirea judeţului Argeş vine de la râul Argeş, căruia dacii îi spuneau Argessos, care cel mai probabil însemna „strălucitor”

Bacăul cu reşedinţa de judeţ cu acelaşi nume are o etimologie incertă. Denumirea poate proveni de la un conducător local numit Bako, de la boabele de strugure denumite bacă sau chiar de la zeul Bachus.

Şi Bihorul are o etimologie incertă. Numele poate proveni din sârbeşte – vihor (volbură), dar e posibilă şi o etimologie traco-dacică, după numele cetăţii „Biharea” (bi însemnând doi şi harati – a lua, a duce), posibil cu sens de două posesiuni.

Judeţul Bistriţa – Năsăud are denumirea slavonă a râului şi oraşului Bistriţa, care înseamă apă repede, precum şi a oraşului Năsăud, după cuvântul german Nussdorf (Satul nucilor).

Judeţul Botoşani îşi trage denumirea de la oraşul cu acelaşi nume care, potrivit Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Grigore Ureche, a fost prădat şi ars de tătari la 1439. Potrivit cercetărilor istorice, numele oraşului vine de la un boier local pe nume Botaş.

Judeţul Braşov, fost Ţara Bârsei, nu are o etimologie unanim recuoscută. Sugestiile includ:

– provine de la brad – cuvântul Brad este considerat de origine dacică de Haşdeu, I.I. Russu şi Olteanu.
– o denumire slavă
–  denumire peceneagă, de la hidronimul Baraso, atestat din anii 1300, azi identificat de cei mai mulţi specialişti cu râul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare şi mai învolburat atunci (bara šu = „apă cenuşie”). Teoria peceneagă este întărită şi de faptul că principale hidronime din zonă amintesc de pecenegi: Zizin, Bârsa, Tatrang (maghiară şi germană), Tömös (maghiară şi germană)

Denumirea judeţului Brăila are probabil origine indo-europeană – ”bhreg”, însemnând pisc vertical – sau dacică – ”braiglia”, însemnând ”negustorie de vite”.

Bucureşti – de la ciobanului Bucur care, dorind să-şi apere stâna de otomani, şi-a clădit pe malul Dâmboviţei o cetate şi o biserică. Câteva sute de ani mai târziu, datorită creşterii economice şi demografice a populaţiei din acea vreme, a devenit cetatea de scaun a domitorului Ţării Româneşti.

Originea cuvântului Buzău provine probabil de la „buză”, cuvânt tracic, după părerea lui Vasile Pârvan.

Caraş-Severin vine de la de la râul Caraş (de la cuvântul sârbo-croat Kraš – zonă calcaroasă)

Etimologia judeţului Călăraşi provine de la din cuvântul călăraş – corp militar auxiliar în evul mediu, în Ţara Românească.

Cluj vine de la latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de coloniştii germani (Klausenburg).

Constanţa – de la oraşul Constanţa (care a fost denumit Constantiana de împăratul bizantin Constantin cel Mare).

Covasna este un cuvânt de origine indo europeană şi provine de la „kavoSNa” (călduţ, uşor cald) ce probabil se referea la izvoarele termale din zonă.

Denumirea judeţului Dâmboviţa vine posibil după râul Dâmboviţa, format din cuvântul dâmb + sufix -iţa, dar particula -ov ar putea arăta o origine slavonă.

Dolj vine de la slavicul dolu (vale) şi râul „Jiu” („Jiul de vale”)

Denumirea judeţului Galaţi vine probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiţia. O altă variantă ar fi din limba cumană gala(t) preluat din arăbescul kalhat (fortăreaţă)

Giurgiu – de la oraşul Giurgiu, fondat de genovezi în secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunăre şi numit după Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul oraşului lor natal.

Judeţul Gorj vine de la slavicul gora (munte) şi râul „Jiu” („Jiul de munte”)

În ceea ce priveşte judeţul Harghita, posibil din har („deal” sau „munte” în limbile semitice şi turcice).

Hunedoara provine de la oraşul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad şi vára – cetate (cetatea lui Hunyad).

Judeţul Ialomiţa a primit numele după râul Ialomiţa, denumire de origine slavonă ialov („pustiu”).

Iaşi – posibil de la populaţia sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, “yash” înseamnă “faimă”).

Ilfov – denumire de origine slavonă.

În cazul judeţului Maramureş denumirea este probabil compusă din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) şi Mureş.

Mehedinţi – din maghiară méhed, prisacă, stupină. Este motivul pentru care vechea stemă a judeţului avea reprezentate mai multe albine.

Denumirea judeţului Mureş provine de la râul cu acelaşi nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Maris

Neamţ – după oraşul Piatra Neamţ (“neamţ” cu sensul de “german” – teutonii construind o fortificaţie în zonă).

Olt – după râul cu acelaşi nume, cunoscut încă pe vremea dacilor sub numele de Alutus.

Prahova  – după râul cu acelaşi nume, denumire de origine slavonă (prah- cataractă de apă).

Satu Mare – de la Sătmar, nume venind de la Zothmar, căpetenia coloniştilor germani aduşi de regina Gisella în sec. al XI-lea.

Sălaj – probabil din latinescul “silva” (pădure).

Sibiu – de la numele râului Cibin (din latinescul Cibiensis – Cibinium).

Suceava – probabil de râul cu acelaşi nume, a cărui denumire vine de la arbuştii de soc.

Teleorman – denumire de origine cumană (“deliorman” – “pădure nebună”).

Timiş – după râul Timiş, denumit Tibisis de romani.

Tulcea – denumire compusă din “tul” (etimologie necunoscută) şi turcescul “cay” (râu, apă curgătoare).

Vaslui – nume derivat din “vas” (care în cumană este posibil să fi însemnat “zonă împădurită”) şi turcescu “uj” (râu, apă curgătoare).

Vâlcea – fie din cuvântul slav “vâlk” (lup), fie din latinescul “vallicella” (vale îngustă).

Vrancea – foarte probabil de la “frânc” care, în româna veche, însemna “occidental”.

Sursa: Wikipedia, Romturism

http://www.descopera.ro/

Iulie 25, 2015 Posted by | Despre...diverse... | Lasă un comentariu

Fabula crizei financiare

Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin

Poveste despre un lustragiu 
A fost odată ca niciodată un biet lustragiu care își câștiga existența, da, ați ghicit, lustruind pantofii domnilor care intrau și ieșeau dintr-o clădire impozantă din centru orașului. Niciodată nu știuse exact ce clădire este aceea în fața căreia lucra de ani de zile, poate era o bancă, poate era o bursă, poate vreun minister important însălustruire papuci domnii bine îmbrăcați care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-și lustrui pantofii. Lustragiul nostru era priceput în ceea ce făcea, folosea numai crema de pantofi de cea mai bună calitate și era vesel și optimist. Într-un cuvânt era mulțumit cu munca lui iar clienții lui la fel așteptându-și răbdători rândul la lustruit. Într-o zi însă s-a oprit la el un client nou, mai deosebit de ceilalți care l-a întrebat prietenos:

-“Ce faci aici? Ce-i cu tine așa de vesel? Nu ți-a spus nimeni de criza financiară?”
Ce-i…

Vezi articol original 266 de cuvinte mai mult

Iulie 25, 2015 Posted by | Amestecate | Lasă un comentariu

Ani Rogojan – Traia odata

Iulie 24, 2015 Posted by | video | 1 comentariu

Imbracati-va frumos, decent, crestineste…

Infatisarea exterioara si ceea ce purtam vorbesc mai mult decat isi imagineaza multi dintre noi. William Thourlby un recunoscut consilier in imbracaminte care sfatuieste pe presedinti si diplomati „cum sa se impacheteze” pentru a avea succes, spune ca atunci cand oamenii te intalnesc pentru prima data, ei judeca 10 lucruri doar dupa aparente:

1. Nivelul tau economic

2. Nivelul tau de pregatire

3. Daca esti sau nu vrednic de incredere

4. Pozitia sociala

5. Rafinament

6. Averea

7. Starea sociala

8. Nivelul de educatie

9. Succesul

10. Caracterul moral

Notati ca infatisarea exterioara descopera nu doar nivelul social, economic sau educational, ci si caracterul moral. Aceasta inseamna ca hainele si infatisarea exterioara trebuie sa fie in mod special in atentia unui crestin care pretinde a se conforma unor valori biblice morale. „Constient sau inconstient, spune Thourlby, hainele pe care le purtam descopera niste lucruri pe care vrem ca lumea sa le creada despre noi insine.” Moda Hippie in imbracaminte arata respingerea valorilor traditionale ale societatii. Moda sexy exprima dorinta de a seduce. Moda oficiala in imbracaminte cu par pieptanat, costum si pantofi lustruiti reflecta autoritate, demnitate si incredere.

Lumea afacerilor a recunoscut demult importanta hainelor si a infatisarii exterioare in comert, servicii, si pentru imaginea companiilor. Corporatii importante ca aviatia, impun o anumita costumatie functionarilor, stewardeselor, pilotilor. Ei stiu ca hainele ofera publicului o imagine de respectabilitate, incredere si competenta profesionala.

Ce este adevarat pentru corporatii este adevarat si pentru indivizi. John T. Molloy, numit de revista „Time”, „primul inginer al garderobei americane” a petrecut 17 ani adunand informatii despre remarcabilul impact pe care imbracamintea il are asupra oamenilor pe care ii intalnim sau cu care lucram. In best-seller-ul sau „Imbracati-va pentru succes”, Molloy ne spune ca a descoperit foarte repede cat de importante sunt hainele si infatisarea exterioara pentru acceptarea si credibilitatea noastra. Oamenii bine imbracati primesc un tratament preferential in majoritatea cercurilor sociale si de afaceri.

Molloy a initiat de asemenea un experiment privind impactul unei uniforme intr-o mare corporatie cu doua sectoare, unul adoptand o uniforma, celalalt nu. Dupa un an, secretarele si lucratorii din sectorul cu uniforme, si-au depasit performantele in orice domeniu stand la birou mai mult timp si reducand din intarzieri cu 15 procente.

sursa: https://www.resursecrestine.ro/tipareste-resursa/113324

Iulie 24, 2015 Posted by | Dedicat familiei, Despre...diverse... | Lasă un comentariu

Best Of Youtube – Japanese Train Station

Iulie 24, 2015 Posted by | video | Lasă un comentariu

Un gând..

Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin

Un profesor de la Facultatea de Medicină a pus într-o zi studenților săi următoarea întrebare:

-”Am să vă redau istoricul unei familii. Tatăl are sifilis. Mama are TBC. Au avut deja 4 copii. Primul este orb. Al doilea a murit imediat după naștere. Al treilea este surd. Al patrulea are TBC. Mama este însărcinată. Părinții ar dori să facă avort. Care este decizia voastră ca viitori specialiști? Ce credeți?”

Cei mai mulți dintre studenți au recomandat avortul.

-“Felicitări, le-a spus profesorul. Tocmai l-ați ucis pe Beethoven!”.

Cel ce este considerat de istorie cel mai mare compozitor al umanităţii ar fi fost ucis în pântecele mamei de către înţelepciunea umană, de către intelectualii lumii. Dumnezeu este cel ce pune viaţă în pântecele tuturor mamelor, El este singurul ce are autoritate asupra vieţii.
Slavă Domnului, căci tatăl beţiv şi mama suferindă, au avut mai multă înţelepciune decât mulţi savanţi şi decât “cel…

Vezi articol original 25 de cuvinte mai mult

Iulie 24, 2015 Posted by | Amestecate | Lasă un comentariu

Privesc sus

Privitul nu costă!

Semnele vremurilor

Lumea contemporana in lumina profetiilor

Privesc sus

Privitul nu costă!

Semnele vremurilor

Lumea contemporana in lumina profetiilor