Spre Paradis / ÎNTÂIUL DIAMANT A-NCORONĂRII

de Nica Ionel

Spre Paradis

 

Se pregătesc armatele de luptă

Să umple iar ocean de sânge;

Soldații triști cu fața suptă

În luptă brațul îl vor frânge.

 

Apar calamități în lume

Din nou statisticile îngrozesc,

E valul mării plin cu spume

Și-atâția oameni lâncezesc.

 

Și pretutindeni vestea duce

Doar boală și intoxicare;

La orice colț plantăm o cruce

Civilizației care moare.

 

Și-n tot acest vacarm cumplit

Hristos ne scrie un mesaj:

Privirea voastră mai grabit

Spre cer s-o înălțați, s-aveți curaj.

 

Căci în curând Mă voi întoarce

Legând și dezlegând deplin,

Iar universul îl voi stoarce

De orice rău și orice chin”.

 

Să nu priviți în lături, voi

Ce mergeți drumul cum e scris,

Isus Hristos este cu noi

Iar noi, pășim spre PARADIS.

 

 

 

ÎNTÂIUL DIAMANT A-NCORONĂRII

 

Cu prima lacrimă căzută

În praful sfintei cercetări,

Întâiul mugur de credință

S-a ridicat din nicăieri.

 

Întâiul suflu de viață

Și-ntâiul chip duhovnicesc,

Acolo s-au născut, în vatră

Mărturisind un trai lumesc.

 

De-atunci, tulpina transformării

A tot crescut copac stufos

Și ne-ncetat îmi va tot crește

Asemănarea cu Hristos.

 

Întâia lacrimă închise

Pe totdeauna un album;

Și grai urât, privire strâmbă,

S-au învelit în strai de fum.

 

Și niciodată nu vor fi

Amprenta numelui ce-l port

Căci prin Hristos acum sunt viu

Și tot păcatul este mort.

 

Cu prima lacrimă căzută

În praful sfânt al cercetării,

Isuse-n har mi-ai așezat

Întâiul diamant a-ncoronării!