Ea a dat tot pentru muzică. Tu îi vei da puțin pentru a continua?

Ea a dat tot pentru muzică. Tu îi vei da puțin pentru a continua?
Adăugată de Vestitorul in 27/11/2013,

Autor: Gabriel Tudor, Categorie: Audio
Ea a dat tot pentru muzică. Tu îi vei da puțin pentru a continua?

Își dorește să fie cântăreață, a câștigat numeroase premii și diplome la concursuri de muzică, învață foarte bine la școală și, la doar 10 ani, este pusă în fața unui obstacol care îi amenință visele.
Ana Maria Stredie din Iași a fost diagnosticată cu hipoacuzie senzorială bilaterală, o afecțiune care, în timp, duce la surzire.
Din păcate, boala nu se mai poate trata, dar poate fi ținută sub control cu ajutorul unor proteze auditive.
Ele costă, însă, foarte mult pentru posibilitățile materiale ale familiei, care nu îi permit nici să obțină un împrumut bancar.
Totuși, există o șansă pentru Ana Maria!
Am dovedit de multe ori, la Radio Trinitas și Resurse Creștine, că împreună putem schimba vieți, putem reda speranța și putem fi minunea de care au nevoie cei greu încercați de viață.

Cei care vor să o ajute pe Ana Maria pot suna la numărul de telefon: 0740-285-249 sau  pot trimite un e-mail, la adresa: stiri@trinitas.ro

CEVA DESPRE ADAPTABILITATE…

Un ucenic şi-a vizitat maestrul care se afla pe patul de moarte:

-Lasă-mi moştenire ceva din înţelepciunea ta! – îşi rugă dascălul.

Bătrânul căscă gura şi îl pofti pe tânăr să privească in gura sa:

– Am limbă în gură? – îşi întrebă învăţăcelul.

– Desigur.

– Dar dinţi, mai am în gură?

– Nu. –  răspunse ucenicul.

– Ei bine, ştii de ce limba e mai trainică decât dinţii? Pentru că este moale şi unduioasă. Dinţii cad repede, pentru că sunt tari şi rigizi.  Asta-i tot ce trebuie să ştii, încheie maestrul.

VIZITA – de Vasile Voiculescu

 

Eu nu ştiu dacă voi putea urca vreodată la Tine, 
Tu, însă, Doamne, cobori când vrei: măcar în treacăt 
Vino, Te-aştept în cămăruţă la mine… 
… Cum n-am pe nimeni, nici zăvor, nici lacăt, 

Pune straja Ta la uşă şi la fereastră, 
Să nu intre peste noi nici bine nici rău 
Care să tulbure petrecerea noastră, 
O zi întreagă, Doamne, să fiu numai al Tău. 

vineri, 27 mai 1955, Bucureşti, în spital.