Fie-Ţi, Doamne, bunătatea

Valentin Popovici
Fie-Ţi, Doamne, bunătatea
Revărsată peste noi,
Să nu prindă-n noi ispita
De-a trăda privind înapoi!
Fie-Ţi, Doamne, mângâierea
Peste toţi ai Tăi cei dragi,
Să ne ţii pe calea dreaptă,
Şi la Tine să ne-atragi.
Fie-Ţi, Doamne, îndurarea
Peste toţi cei năcăjiţi,
Să nu fie-n turma blândă
Cârtitori nemulţumiţi.
Fie-Ţi, Doamne, bucuria
Ca o ploaie pe pământ,
Între cei legaţi de Tine
Ca un snop în legământ.
Fie-Ţi, Doamne, bogăţia
Harului nemărginit
Peste cei ce Te aşteaptă
Să vii, Mire preaiubit!

Cu fața dragostei aprinse

de Traian Dorz
Cu fața dragostei aprinse
fă-mi Doamne sufletul din mine
– de-ar arde-n flăcări nemaistinse
așa aș semăna cu Tine.
Ca Adevărul Sfânt și tare
fă-mi vorbele de flăcări pline,
– arzând de-o sfântă-ncredințare
asș aș semăna cu Tine!
Ca Bunătatea nesfârșită
fă-mi Doamne a ochilor lumine,
– în mila blândă și simțită
așa aș semăna cu Tine!
Ca Stânca pururi nemișcată
credința mea pe veci o ține
aceeași, tare și curată
– așa aș semăna cu Tine.
Ca raza candelei curate
fă-mi rugăciunile senine,
fierbinți și liniștite toate
– așa aș semăna cu Tine.

EU NU AM RENUNȚAT!

Am văzut odată un poster creştin într-o librărie ilustrând imaginea unui om cu mâinile îndoite şi o privire de resemnare pe faţa lui. Pe tricoul lui era imprimat „Am renunţat.” În colţul posterului, foarte puţin vizibil, era o schiţă a unui mic deal negru şi pe el o cruce foarte mică. Sub ea erau imprimate aceste cuvinte: „Eu nu am renunţat”. Cel care a triumfat peste toate obstacolele Îşi întinde mâinile spre tine. Ia mâinile Lui şi dacă nu ţi s-a prezentat alt scop – încearcă din nou.

de Iosif Dragomir